Blog

Scurt istoric: Asezarea Brates apare in documentele istorice din sec. al XV-lea, in anul 1614, asezarea figurand in documente cu 60 de familii, iar in 1703 cu 89 de familii. La inceputul sec. al XX-lea numarul populatiei este de peste 1.000 de locuitori, cand pe teritoriul Bratesului functiona o fabrica de cherestea ce prelucra lemnele transportate din padurea Zagonului. Ocupatia principala a populatiei era agricultura, dar si alte mestesuguri, in principal tamplaria. Ce lucruri deosebite poti intalni in ariile naturale protejate: Peisaje deosebite Relief spectaculos Paduri naturale deosebite Lacuri, rauri Flora si fauna deosebite Activitati turistice incurajate in ariile naturale protejate administrate de RNP - Romsilva: Drumetii pe trasee turistice oficiale Excursii cu ghizi turistici specializati (excursii pentru descoperirea florei si faunei, excursii in activitatile parcurilor, excursii in comunitatile locale) Excursii calare pe trasee desemnate special Ciclism pe drumuri forestiere Alpinism Reguli elementare de vizitare a unei arii naturale protejate: Informeaza-te inainte de a pleca in excursie! Unde te poti informa? Pe pagina web a parcului. (Intra in legatura cu administratia parcului prin intermediul postei electronice). Pe plan local: intreaba de administratia parcului, solicita explicatii si materiale informative (harti, pliante despre traseele turistice, vezi ce activitati se mai pot desfasura, vezi ce posibilitati de cazare sunt in comunitatile locale, locurile de campare in aria protejata, reguli de vizitare, numere de telefon de urgenta, ex: 0 SALVAMONT, etc. viziteaza punctele de informare turistica existente citeste panourile informative Pentru o excursie perfecta ia-ti un ghid turistic specializat care iti va aduce: mai multa siguranta pentru tine atingerea obiectivelor importante de vizitat in aria naturala protejata respectiva excursii specializate care te ajuta sa descoperi natura din jurul tau (geomorfologie, plante, animale, masuri de protectie) Intreaba la administratia parcului cum poti contacta un ghid specializat Respecta urmatoarele reguli de bun simt: Nu depasi cu mijloace motorizate barierele sau semnele de circulatie restrictive de pe drumurile publice sau forestiere de pe raza ariei naturale protejate Evita sa parasesti traseele turistice marcate pe harti si in teren pentru ca: nu esti in siguranta in afara traseelor turistice, contribui la deranjarea vietii salbatice, poti fi amendat de administratie Nu arunca deseuri menajere, ambalaje de orice fel in natura, ia-le cu tine pana la primul punct de colectare la iesirea din parc pentru ca: deseurile altereaza puternic peisajul, sunt poluante, pot genera devierea comportamentului animalelor sslbatice, deranjeaza pe ceilalti vizitatori, genereaza consum de fonduri si personal pentru ecologizarea zonei Bucura-te de natura si nu tulbura linistea acesteia si a celorlalti vizitatori Nu colecta specii de plantea nu captura animale si nu aduna mostre minerale, lasa-i si pe ceilalti sa se bucure de ele Nu aprinde focul si nu campa decat in locuri special amenajate si semnalizate corespunzator. Sursa: http://neamt.rosilva.ro/articole/activitatea_de_turism__p_1699.htm Hai la munte!

FELINA EMBLEMATICĂ A CARPATILOR Râsul este al treilea mare prădător al Europei, după urs și lup. Are un trunchi scurt, picioare lungi și labe foarte bine dezvoltate, cu care alearga foarte eficient prin zăpadă. Smocurile din vârfurile urechilor îi conferă aspectul său atât de cunoscut. Felina are văzul și auzul extrem de fine, fiind capabilă să detecteze o pradă mică în zăpadă de la zeci de metri distanță. Râsul este un carnivor extrem de discret, care trăiește izolat și se ferește de contactul cu oamenii. Apare de-a lungul lanțurilor muntoase din sud-estul și centrul Europei, dar și din nordul sau estul continetului, până în pădurile boreale ale Rusiei, apoi Centrul Asiei și platoul Tibetan. În Europa trăiesc circa 9.000 – 10.000 de râși, , iar dintre aceștia, circa 1.200 – 1.500 de indivizi trăiesc în pădurile de pe teritoriul României, figurând pe lista animalelor strict protejate. Râsul trăiește și vânează solitar, pe teritorii pe care nu tolerează nici un alt animal adult, mai ales de același sex. Teritoriul lui variază în funcție de sursele de hrană și de densitatea populației de râși în arealul respectiv. Adulții masculi se țin la distanță unii de ceilalți prin marcarea teritoriului. Partenerii sexuali sau mama cu puii comunică printr-un mieunat melodic care străbate distanțe lungi. Râșii pot trăi până la 17 ani în sălbăticie și 20 de ani în captivitate. Ca și celelalte carnivore mari, respectiv ursul și lupul, râsul este indicator al unui ecosistem sănătos și echilibrat. Supraviețuirea speciei este pusă în pericol de braconaj, dar mai ales prezența și activitățile umane care îi invadează din ce în ce mai mult habitatul. Extinderea așezărilor umane, defrișările, lucrările de infrastructură (autostrăzi, pârtii de sky), resorturile turistice, vânarea excesivă a animalelor care constituie baza trofică a râsului, deranjarea habitatului, toate aceste presiuni asupra speciei periclitează menținerea unei populații viabile și sănătoase de râși. Hai la munte!

“Oarece carismă” , pentru că e una, mai degrabă, livrescă, consacrată fiind de … citarea în “Baltagul” lui Mihail Sadoveanu! Pe de altă parte, este, totuși, cel mai important, ca altitudine (1.493 m), dar și ca imagine relevantă, din zona vest-nord-vestică a Munților Tarcăului; în sine, singularizat și despădurit – lucru mai rar în Munții Tarcăului - oferă o panoramă completă, de 360 de grade, spre cele 4 zări! Sinteza traseelor : 1. Tarcău/Cazaci/Gura Bătrânei – Culmea Bătrânei – Poiana fostei stâne a Frasinului – Vf. Măgura – Curmătura dintre Izvoare – Bâtca Neagră – Bâtca Prepeleagului – Bâtca Volintirului – Bâtca Crucea Roșie – Culmea Fundoaiei – Gura Bătrânei 2. Tarcău/Gura Frasinului – Culmea Frasinului – La Tău – Vf. Măgura – Poiana fostei stâne a Frasinului – Culmea Bătrânei – Gura Frasinului 3. Tașca/Gura Secului – Dealul lui Pascan – Poiana Floarea Mare – Dealul Florii – Obcina Florii – Vf. Smida Florii – Curmătura Lungă – Bâtca Prelucii – Bâtca cu Păiuș – Vf. Măgura – La Tău – Bătca Stegea – Bâtca Ghiderșului – Dealul Secului – Gura Secului Trasee colaterale: 4. Bicaz/Capșa/Gura Crasnei – La Troci – Bâtca Stegea – Bâtca Cireșului – Plaiul Paltinului – Bâtca Stâneicii – Gura Crasnei 5. Tarcău/Cazaci/Gura Cheii – Plaiul Pietrei – Bâtca Volintirului – Bâtca Prepeleagului – Bâtca Bulăului – Bâtca Tarniței – Curmătura Leorzei – Bâtca Leorzei – Bâtca Bălului – Gura Cheii foto: Google Earth Pro Traseul 1 (19 noiembrie 2017): L = 13 km/10 h Dabs = 1200 m

Printre ghiocei (Galanthus nivalis), splinuţă (Chrysosplenium alternifolium) găinuşe (Isopyrum thalictroides),brebenei (Corydalis solida) tulichină (Daphne mezereum) creasta-cocoşului (Dentaria bulbifera & D. glandulosa) laptele-păsării (Gagea lutea), pupezele (Lathyrus vernus), brei (Mercurialis perennis), griciorei (Primula acaulis) …

Elemente de geologie, geomorfologie, hidrografie, climă, superlative ale florei și faun ei Geomorfologie Munții Tarcău se află în categoria munților mijlocii ai României. Majoritatea vârfurilor - teșite și spinări domoale - sunt situate între 1100–1400 m, altitudinea șeilor de intersecție necoborând în general sub 1000 m. Șeile și pasurile sunt în general înalte. Altitudinea culmilor scade în general de la sud spre nord și din zona centrală spre periferie - mai rapid către est decât spre vest. Din punct de vedere morfologic culmile interfluviale principale - prelungi de ordinul zecilor de kilometri - sunt larg vălurite, culmile secundare fiind - în general - scurte, în general rotunjite și ele superior dar mărginite de versanți abrupți. Orientarea generală a culmilor principale este aceeași cu a masivului muntos - de la nord-nord-vest spre sus-sud-est. Cumpăna de ape a bazinului Tarcăului este situată la vest de axa orografică reprezentată de Culmea Grindușu - Ciudomâr (fragmentată de văi), spre Muntele Lung. Geologie Din punct de vedere geologic munții se află în unitatea tectono-structurală a flișului, apărând într-o succesiune etalată de la vest spre est toate tipurile de unități tectonice ale acestuia, parțial suprapuse. Se dezvoltă aici 5 pânze de șariaj edificate succesiv ca fâșii longitudinale cu orientare nord-sud, de lățimi variabile (de la 1–2 km la peste 20 km). Astfel la vest se află în succesiune pânzele de Ceahlău (Muntele Lung, bazinele hidrografice ale pâraielor Dămuc, Valea Rece și Bolovăniș), Teleajen (cu o lățime de 4–10 km, relieful depresionar de la poalele Muntelui Lung) și Audia (cea mai îngustă, de 1–2 km lățime). În partea central-estică se regăsește pânza de Tarcău. Are peste 20 km în bazinul mijlociu al Asăului și ocupă peste jumătate din aria regiunii. Cuprinde zona culmilor ce flanchează văile Tarcăului, Asăului și Camâncăi precum și sinclinalele aferente, respective cel mai înalt relief din zonă (culmile Goșmanu-Geamăna și Grindușu-Ciudomâr). În extremitățile nord și sud-estice apare pânza de Vrancea în “semifereastra” Bistriței. Este cea mai nouă dintre cele 5 și are relieful puternic fragmentat, arealul fiind cel mai coborât – din punct de vedere tectonic.

Frumusetea si sălbăticia locurilor au fost surse de inspirație pentru scriitori ca Mihail Sadoveanu , care plasează în Valea Tarcăului satul lui Nechifor și al Vitoriei Lipan - personajele din romanul , , Baltagul ' ', Calistrat Hogaș , care a parcurs o bucată a culmii Goșmanului - povestind aceasta în cartea ,, În munții Neamțului '', precum și pentru Alexandru Vlahuță în ,, România pitorească ''. Delimitare și împărțire Munții Tarcăului sunt așezați în nord-estul României la exteriorul grupei centrale a arcului Carpaților Orientali, având o direcție generală de la nord-nord-vest spre sus-sud-est, cale de aproximativ 65 de km (în zona axială - de-a lungul văilor Tarcăului și Asăului). Au o lățime medie de 40 km și ocupă o suprafață de circa 1810 km². Administrativ sunt așezați pe teritoriul a trei județe, Neamț și Bacău în principal, precum și o mică porțiune spre sud-vest, în Harghita. Principalele limite geografice sunt date de văile unor râuri: La nord se află valea Bicazului în porțiunea dintre Cheile Bicazului și orașul Bicaz, continuată apoi de cea a Bistriței până la Piatra Neamț La nord-est și est pe aliniamentul Piatra Neamț - Solonț - Moinești - Comănești se află dinspre nord spre sud valea Tazlăului, ulterior spre sud-est cea a Tazlăului Sărat și spre Trotuș cea a pârâului Urmeniș La vest se află axialele văilor Dămucului spre nord și Valea Rece spre sud Limita sud-vestică și sudică este dată de Râul Trotuș Pricipalii vecini sunt: Spre est și nord-est, la sud de Piatra-Neamț Depresiunea Cracău-Bistrița, urmată spre sud de înșeuarea formată între aceasta și Tazlău de Dealul Bărboiu și ulterior spre sud de Depresiunea Tazlău-Cașin. La sud-est dincolo de Tazlăul Sărat și Urmeniș, Munții Berzunți În amonte la sud-vest de Trotuș și de Depresiunea Comănești - în aval, Munții Ciucului La vest de râurile Dămuc și Valea Rece, se află Munții Hășmaș În partea de nord se învecinează prin valea Bistriței, în partea de vest cu Masivul Ceahlău și spre est cu Munții Stânișoarei. Diviziuni: Culmea Muntele Lung: Munții Tarcău-Culmea Muntelui Lung privită de lângă Pasul Fagului Are o lungime de mai puțin de 20 km și constituie cumpăna apelor dintre Dămuc la vest și Tarcău la est. Versantul estic este puternic înclinat, spre diferență de cel vestic. Altitudinea sa coboară treptat de la sud spre nord. Culoarul depresionar Bicaz - Trotuș: Este situat la est de Muntele Lung, între acesta și Culmea Grindușu-Ciudomâr. Relieful aflat mai jos decât cel din flancuri, se găsește pe o distanță de circa 35 km - mai ales în sectorul central (800-900 m altitudine) cu o lungime de aproximativ 20 km corespunzător bazinelor superioare ale Aței (în nord) și Brateșului (în sud) - bazine despărțite printr-un prag de 1100 m. Aici este evident caracterul propriuzis depresionar. Peste praguri similare, de 1125 m în nord și 1215 m în sud, se trece în bazinul Bicazului prin valea pârâului Secu și în cel al Trotușului prin Valea Rece. Culmea Grindușu – Ciudomâr : Este lungă de aproximativ 40 km și este cea mai înaltă, formând axa orografică a regiunii. Este discontinuă pentru că sectorul său central este secționat de afluenții de stânga ai Tarcăului - Ața, Brateș, Bolovăniș, Tărcuța. În est este delimitată de văile Tarcăului - în sectorul nordic și, Camâncăi în cel sudic. Cuprinde 3 sectoare: Cel nordic între Bistrița și Ața - cu o înălțime mede de 1200-1300 m, cel central - mai înalt și puternic fragmentat - între Ața și Tărcuța și, cel sudic între Tărcuța și Trotuș - cel mai înalt și mai puțin fragmentat - cu aspect de zid aproape rectiliniu și relativ îngust superior, care pe mai bine de 15 km nu coboară sub 1500 m. Ultimul conține cele mai înalte vârfuri, dintre care șase au mai mult de 1600 m. Din culme se desprind alte culmi secundare, sudice: Din sectorul central din dreptul vârfului Măieruș pe o distanță de mai mult de 20 km, pornește cu o direcție inițial sud-vestică și apoi sudică sectorul Bolovănișului (înălțime medie de 1300-1400 m și numeroase vârfuri ce depășesc 1400 m). Acesta este delimitat la vest de obârșia Brateșului și axul Văii Reci iar la est de obârșiile Bolovânișului și Tărcuței continuate de valea Tărhăușului. Preluca Tâlharului - lungă de peste 30 km - se află între văile Camâncăi la vest și Asăului la est. Este mai scundă, cu câteva vârfuri care deabea depășesc 1300 m. Culmea Goșmanu - Geamăna : Este delimitată în vest de văile Tarcăului în nord și Asăului spre sud. Nu nu este secționată de nici un curs de apă, totuși în partea de est este pătrunsă de văile transversale ale pâraielor Calu, Iapa, Nechitu și Tazlău. Are între Bistrița și Trotuș peste 50 km. Nu este prea înaltă, dar nu are nici șei mai joase de 1100 m. Altitudinile maxime se înregistrează în sectorul central. Prelungirea secundară sudică situată la vest de Tazlăul Sărat poartă numele de Culmea Runcu Stânelor. Munceii Bistrița -Tazlău : Munceii Bistrița-Tazlău - De la sud de Cernegura spre Bahrin s e află la est de Culmea Goșmanu - Geamăna și reprezintă în mare parte culmile secundare transversale ale acesteia. Spre est ei domină dealurile subcarpatice ale depresiunilor Bistriței și Tazlăului. În sectoarele nordic (dintre Bistrița și Calu) și sudic (dintre Tazlău și Tazlăul Sărat) zona este puternic fragmentată în culmi scurte și masive izolate. În sectorul central situat între pâraiele Calu și cursul superior al Tazlăului, domină culmile lungi de 10-15 km orientate vest-est. Sectorul sudic aflat între Tazlăul Sărat (la vest) și Tazlăul Mare (la est) aparține Munceiilor Uture. Hai la munte!

Munții Tarcăului fac parte din grupa estică a Carpaților Orientali , numită și grupa munților flișului, datorită alcătuirii geologice. Sunt înconjurați din trei părți de alte masive montane: Stânișoară și Ceahlăul la nord, Hășmaș și Ciuc la vest și sud și Berzunț la sud-est. Spre est culmile Tarcăului coboară spre dealurile subcarpatice. Culoarul adânc făcut de Văile Tarcăului și Asăului îi desparte în două zone diferite: la vest sunt culmile Tarcăului, iar la est culmea Goșmanu. Unii autori (geologi, geografi) îi tratează că masive separate, alții includ culmea Goșmanului în Munții Tarcău, așa cum consideră și autorii (C. Brânduș, C. Grasu) ghidului turistic Munții Tarcău, apărut în 1987 în colecția Munții Noștri. Din punct de vedere turistic pot fi considerați un singur masiv. În plus, culmea Goșmanu este mai puțin interesantă din cauza pădurilor care o acoperă aproape în întregime. Luând deci în considerare și Goșmanu, Masivul Tarcău e format din cinci culmi aproape paralele, orientate aproximativ nord-sud, ceea ce îi face mai greu de străbătut, neavând o creastă principală propriu-zisă. Culmea Muntele Lung este prima dinspre vest. Urmează culmea Grindusu – Ciudomir, cea mai lungă din masiv și pe care se află cel mai înalt vârf, Grindusu, cu altitudine de 1664 metri. Aceasta este bine împădurită și traversată de mai multe păraie, ceea ce o face extrem de greu de străbătut. Doar partea ei sudică, cu vârful Grindusu este interesantă. Din aceasta creastă, cam la jumătate, se desface culmea Bolovanul Mare – Locul lui Mihai. Aceasta merge inițial spre sud-vest apoi spre sud și coboară în Valea Trotușului, între culmile Muntele Lung și Grindusu – Ciudomir. La est de culmea Grindusu – Ciudomir, între Văile Camenca și Asău se întinde culmea Preluca Tălharului, complet împădurită, iar la est de aceasta, dincolo de culoarul Tarcău – Asău, este culmea Goșmanu.

Bine ati venit in Brates - Tarcau, judetul Neamt! Când vrei ca să-ți iei lumea în cap și fugi în munți departe de aglomerația urbană, sfatul nostru e să te duci cât mai spre nord. Departe de civilizația de zi cu zi și dincolo de limitele turismului industrial. Lasă Valea Prahovei în spate, ieși din Muntenia și ia calea Moldovei. Când ajungi la codrii Neamțului, începi să simți că eșți doar tu și o lume liniștită în jurul tău. Dacă te afunzi în Neamț până la limita cu județul Bacău, ajungi în locuri de poveste, la confluența Bistriței cu afluentul ei, Tarcău. De jur împrejur sunt munți împăduriți și singura cale rutieră de acces către și dinspre lume este șoseaua care leagă Piatra Neamț de Toplița. Comuna se numește Tarcău, iar unul din satele vestite este Brateș. Aici la poalele pădurii, începe “țara pensiunilor” agroturistice. Iar cea de care te îndrăgosteșți pe loc, are un nume provensal: Chez Marie . “Primul lucru care m-a atras a fost denumirea. ANTREC a avut mai demult un parteneriat cu omologii francezi care oferă destinații rurale și cazare la locuitori, și acolo, la francezi se pune foarte mult accent pe faptul că mergi la cineva: chez Marie, chez familia-nu-știu-care… Și ei spuneau că aceasta e diferența între un hotel și o pensiune. La pensiune ești întâmpinat chiar de către de gazdă, pe când la hotel te duci și ți se da cheia. Iar când am văzut această denumire “Chez Marie” mi-a plăcut foarte mult – simți din start că ești întâmpinat cu căldură de către gazde”, spune Marilena Stoian, președintele fondator ANTREC România . Pensiunea Chez Marie din satul Brateș, e mai mult decât o pensiune agroturistică. Cei mai mulți turiști trăiesc cu ideea că pensiune înseamnă neapărat ceva rural cu aer rustic, însă e doar un stereotip de gândire. O pensiune poate să fie și într-un stil medieval (cum sunt la Bran și Sighișoara) poate să fie și în stil rustic, dar poate fi și gen conac. Chez Marie a ales luxul si confortul pentru oaspeţii săi: are piscină cu apă încălzită, saună și jacuzzi, restaurant de înaltă clasă, bar și bucătărie tradițională, loc de joacă pentru copii, teren de tenis, sala de forță, billiard… orice îți poți imagina. Domnește curățenia și bunul gust. Nimic nu este încărcat, nimic nu e “prea mult”. Este o pensiune care rivalizează cu multe hoteluri. Proprietara, ieşeanca Maria Văcaru, a ajuns pe meleagurile acestea cu ani în urmă, și în timp a construit pensiunea visurilor ei. Pensiunea “Chez Marie” a fost realizată în trei etape, fiecare etapă cu greutățile și cu problemele ei, de aceea sunt și trei corpuri de clădire, fiecare cu câte șase camere și cu diverse facilități. Ea ilustrează foarte bine diferența dintre turismul urban și cel rural, care presupune o relație mai apropiată de natură și între oameni. Zona dominată de satul Brateș e de vis. Un paradis pentru iubitorii de hicking și drumeții montane, pentru că sunt organizate trasee turistice pe afluenții râului Tarcău : pe Ața, pe Brateș, pe Bolovăniș, peste tot pe unde există un drum forestier și se pot face excursii. De altfel, autoritățile locale vor ca să facă din Valea Tarcăului un reper turistic și o destinație clasică pentru români și străini. Satului cu nume care se pierde în negura vremii, i se pregătește un viitor bun. Sursa:gonext.ro Vă așteptăm cu drag pe meleaguri românești!